COSTEL ZĂGAN
DEZASIMILAȚIA MORȚII
Danielei Caurea in memoriam
Adalbert Ignotus dus-întors
vers cu vers pas cu pas
Doamne
cum a fost posibil
Ciuperca otrăvitoare
a
melancoliei
spumegă
pe
masa poetului
Mănânc și scriu
Întunericul
o
joi, 14 octombrie 2021
marți, 12 octombrie 2021
POEME HAI HUI, 2012
COSTEL ZĂGAN
SATYRICON
Iubito dă-mi paharul
trupul tău e un pahar
îmi înec în el amarul
n-o fi totul în zadar
Trupul tău e un pahar
să nu fie cu deochi
ce șampanie cu har
ți se varsă din ochi
Să nu fie cu deochi
îmi înec în el amarul
înalt cât cei doi plopi
iubito dă-mi paharul
Trupul tău e un pahar
dintre toate mai amar
vineri, 1 octombrie 2021
POEME HAI HUI, 2012
COSTEL ZĂGAN
ȚĂRANUL ZBURĂTOR
În ultima vreme
țăranul
plutește
la
un
metru
un
metru jumătate
deasupra pământului
Cică
dacă
mai vrea
să lucreze
De fapt
să conlucreze
cu
fratele său
(Fratele său
Pământul
bineînțeles)
Trebuie
să plătească
un nou impozit
plătește
și
poate
coborî
Dasă nu
va pluti
până
la sfârșitul veacurilor
În bătaia vântului
deasupra pământului
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
Iluzia nu suplinește nimic. COSTEL ZĂGAN
-
Trăim perpendicular Doamne pe moarte și suflete n-ai habar cât ne ești de departe Costel Zăgan, AMPRENTE TEMPORALE (antologie de poezii cron... -
COSTEL ZĂGAN RĂZBOI INTERIOR Și nu mă pot abține În fiecare dimineață Sunt fericit că-s român Și nu american Sau Doamne ferește rus ODE GI...