marți, 25 ianuarie 2022

EVADAȚI DIN ZĂPADĂ, 2018

 

COSTEL ZĂGAN

CATRENUL DE LUNI...

Iar m-am supărat pe viață

și pe moarte și pe noi

toate merg precum o rață

după hrană: la gunoi

GEORGE TERZIU

 MOMENTUL

M-am ascuns în acel moment

Și apoi momentul acela a trecut

Aveam picioarele acoperite cu lut

Cuvintele tale îmi sunau violent


Îmi spuneai ceva despre diacritice

Bolboroseai cuvinte spuse  demult

Eu priveam cerul complice

Și visam în loc să te ascult


Totul părea o nebunie riscantă

Ca un copil trist mestecând o suzetă

Tu vorbeai, eu visam, ei treceau

Dintr-o lume în altă lume absentă


EVADAȚI DIN ZĂPADĂ, 2018

duminică, 19 decembrie 2021

TRAIECTORII FRAGILE, 2018

 COSTEL ZĂGAN

* trandafirii mi-arată nordul

călător

prin viața la țară

caut

țăranii de altădată


* the rose show me the north

traveller

through the country life

i am looking

for the farmers o the old days

(traducere Sebastian Ciortea)



sâmbătă, 20 noiembrie 2021

AUTOGRAF PENTRU M(Â)INE, 2014

 COSTEL ZĂGAN

DIVANUL SINGURĂTĂȚII

Trupul meu e o vioară

corzii nervilor o-ntind

scriu și totul o să doară

orice lucru orice gând


Corzii nervilor întind

soarta m-a pus la colț

alții au primul cuvânt

 eu primul capu-n bolți


Soarta  m-a pus la colț

scriu și totul o să doară

de-mi fur anii ca un hoț

trupul meu e o vioară


Corzii nervilor o-ntind

și-aș muri dacă nu cânt

Costel Zăgan, CEZEISME II

joi, 14 octombrie 2021

EVADAȚI DIN ZĂPADĂ, 2018

 COSTEL ZĂGAN

DEZASIMILAȚIA MORȚII

Danielei Caurea in memoriam

Adalbert Ignotus dus-întors

vers cu vers pas cu pas

Doamne

 cum a fost posibil

Ciuperca otrăvitoare

a

melancoliei

spumegă

pe

masa poetului


Mănânc și scriu


Întunericul

o



marți, 12 octombrie 2021

POEME HAI HUI, 2012

 COSTEL ZĂGAN

SATYRICON

Iubito dă-mi paharul

trupul tău e un pahar

îmi înec în el amarul

n-o fi totul în zadar


Trupul tău e un pahar

să nu fie cu deochi

ce șampanie cu har

ți se varsă din ochi


Să nu fie cu deochi

îmi înec în el amarul

înalt cât cei doi plopi

iubito dă-mi paharul


Trupul tău e un pahar

dintre toate mai amar


vineri, 1 octombrie 2021

POEME HAI HUI, 2012

 COSTEL ZĂGAN

ȚĂRANUL ZBURĂTOR

În ultima vreme

țăranul

plutește

la

un

metru

un

metru jumătate

deasupra pământului

Cică

dacă

mai vrea 

să lucreze

De fapt

să conlucreze

cu

fratele său

(Fratele său

Pământul

bineînțeles)

Trebuie

să plătească

un nou impozit

plătește

și

poate

coborî

Dasă nu

va pluti

până

la sfârșitul veacurilor

În bătaia vântului

deasupra pământului





CAZUISTICĂ

 Nimeni nu mă-mpiedică să fiu trist pe săturate moartea-mi dă o replică viața are mereu dreptate Să fiu trist pe săturate nimeni nu-i rău ca...