luni, 8 decembrie 2025

ANA BLANDIANA, DANS ÎN PLOAIE, 2025

DIN CÂND ÎN CÂND

Din când în când se face liniște în mine

ca și cum istoria s-ar fi oprit.

E ca o lumină imensă

pe o câmpie fără sfârșit,

un amestec de bucurie și spaimă

ca în fața lui Dumnezeu.

Știu că ține doar o secundă, dar simt

că așa ar fi putut fi mereu,

dacă aș avea destulă putere

să plec convinsă că vin înapoi,

cum pleacă păsările

în fiecare toamnă

spre viața lor de apoi.

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

ION MUREȘAN, IZGONIREA DIN POEZIE, 2020

DE LA FEREASTRĂ Dacă vreodată vom ajunge în Oraș vei vedea și tu cum se deschid obloanele cum femeile aruncă aripile de îngeri              ...