revista EXTEMPORAL LIRIC: Costel Zăgan: Odă muzicii

revista EXTEMPORAL LIRIC: Costel Zăgan: Odă muzicii: Aida Verdi Muzica ridică iarba în cer Albastrul mi-ajunge până la brâu În rest scaunele goale așt...

MIHAI URSACHI

 

Rosa cogitans

Când totul îşi urmează statornica orbită

şi electroni şi aştri ca nişte valuri sună

în malul existenţei, au pentru ce, iubite,

am scrie o silabă, fie ea rea sau bună?

... Dar ce chemare clară urmează-această roză,

din nopţile amorfe ale ţărânii oare

ce forţă limpezită, fantastică nevroză

şi pentru ce sublimă, eternă sărbătoare?

Nu-mi spune că lumina se mântuie degrabă,

că osebite soiuri de viermi deja-n viscere

aşteaptă-n mii de germeni; că nu-i nicio silabă

să steie-n necuprinsa monadelor tăcere.

Nu-mi spune că-i egală cu sine suferinţa...

E un incendiu sacru ce mistuie, şi arde

ca o făclie-jertfă pe un altar Fiinţa

de-a pururi dătătoare de viaţă şi de moarte.

... La fel bat electronii în praful de pe stradă

ca şi-n petala pură; planetele întruna

se-nvârt ca o morişcă. Ci-n noaptea de zăpadă

lumină sfântă varsă luceafărul şi luna.

poezie de Mihai Ursachi din Inel cu enigmă, Poemul de purpură şi alte poeme (1981)

O SURPRIZĂ ULUITOARE

 

POEME PE O FRUNZĂ (Maria Oprea), 2018

 Privighetoarea

cu voce bătrână își

cheamă părinții

(Haiku, Kobayashi Issa, Traducere Costel Zăgan)

LITERATURA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ - POEZIA, 2020

 Costel Zăgan

EREZIA O SUTĂ PLUS

De-o sută de ani mă nasc întruna

pe

Câmpia Română

pe

crestele Munților Carpați

Marea Neagră îmi ștampilează

orice nostalgie europeană

cu Doina și Miorița

îmi tratez

orice junghi metafizic

Nu-mi pierd vremea

decât atunci

când n-am încotro

Punctele mele cardinale

sunt

Rusia America Dumnezeu și Franța

Dacă n-aș avea atâtea datorii

aș renunța

cu drag

la toți banii

Cu toate că nu-mi mplace

să recunosc

am prieteni

când și unde nu mă aștept

Nevastă -mea

știe că-s gata oricând

și

mă lasă-n pace

Poezia

mai renunță la mine

însă eu nu renunț niciodată

În rest

Cartea mea de vizită rămâne Shakespeare

Trăiascîă

România Mare

Costel Zăgan

  

deșertul de catifea - Gânduri ascunse

ÎNSEMNE, Bacău, 2010

 Costel Zăgan

PARADISUL APARENȚELOR

Ce poftă am să fiu nemuritor

și Doamne nu-s decât doar trist

hai viața-mi strigă hai dă-i zor

și n-am ce face și exist

Și Doamne nu-s decât doar trist

poet cu stele reci drept oase

revendic ca pedeapsă că rezist

iubirile femeilor frumoase

Poet cu stele reci drept oase

hai moartea-mi strigă hai dă-i zor

ce-ți trebuie femei frumoase

când naiba să te ia ești muritor

O Doamne nu-s decât doar trist

îmi revendic moartea deci exist

Costel Zăgan